Ridiculous thoughts.

Miercuri. Mijlocul săptămânii. De fapt...aproape joi. Am avut o "bad day", mă simt aiurea.  Sau nu mai simt nimic. Parcă aş avea un mare gol în mine. Ascultam acum că "fericirea este ceva care nu se atinge niciodată, dar în căutarea ei merită să alergi toată viaţa"... De ce să alergi dacă e în zadar? Sau cum pot ştii dacă am fost fericită până acum? De ce e atât de greu să fim fericiţi?

Mie îmi lipsesc multe. Niciodată nu sunt mulţumită pe deplin. Poate pentru că îmi e dor de Vama Veche, de concertele lor care îmi făceau pielea "de găină". Pentru că îmi e dor şi de Vamă, de nisipul ei, de nopţile lungi cu gust de Becks cu lămâie. Pentru că îmi e dor de toate persoanele care mi-au marcat viaţa într-un fel sau altul. Pentru că îmi e dor să am doar 18 ani, să iubesc, să nu am bani, dar să fiu entuziastă că am "şoseaua mea". Pentru că îmi e dor de zâmbetele noastre şi de orele noastre fixe. Pentru că îmi e dor de seriozitatea şi pasiunea cu care mă fotografiai. Pentru că acum zâmbetul tău mă doare. Pentru că mi-e dor şi doare.  Pentru că...povestea merge mai departe...ca vântul din Vama Veche, chiar dacă eu nu mai sunt personajul principal al poveştii...

Ridiculous thoughts...

La Vie en Rose sau....?!

Întotdeauna m-am gândit la filme ca la o modalitate de divertisment, de petrecere a timpului liber: mă uit la comedii ca să mă binedispun, să râd cu lacrimi, să mă relaxez după o zi luungă; mă uit la filme de groază ca să mă sperii, suntem cu toţii dependenţi de adrenalină, iar scenele horror (cele pe care abia le zăresc printre degetele ţinute în dreptul ochilor :p) nu fac decât să intensifice adrenalina; mă uit la filme romantice, de dragoste, ca să îmi amintesc ce bine e să iubeşti sau ca să folosesc un pachet întreg de şerveţele. 

Am remarcat că sunt o grămadă de oameni care cred cu tărie în ceea ce văd pe marele ecran de la cinema, iar mare parte din frustrările cotidiene apar tocmai pentru că viaţa nu este niciodată la fel de roz ca în filme. "Filmele vorbesc despre întâmplări şi poveşti reale la origine, numai că le împachetează mult mai frumos"- psiholog Mădălina Mărgărit. O grămadă de oameni se refugiază în norişorii roz şi pufoşi ai peliculelor, mai ales când cei din jur devin insuportabili. Pentru ei filmele nu sunt doar doar un mod plăcut de a petrece o seară, ci ajung să facă o obsesie pentru viaţa frumoasă pe care o văd prezentată aici, în culori atrăgătoare. "Multe filme, mai ales cele romantice, spun o formă modificată a poveştii prea frumoasei prinţese care, după multe încercări, îl găseşte pe Făt-Frumos şi trăiesc fericiţi până la adânci bătrâneţi. Filmele nu spun nimic despre certurile cu privire la cine spală vasele, cine face cumpărăturile şi cum rezolvăm problema soacrei", explică psihoterapeutul Eugen Hriscu. Iar atunci când ne dăm seama că ce ni se întâmplă nu este ca în filme şi nici nu are cum să fie, normal că frustrările cresc. 

Când un individ realizează că nu poate să întreprindă anumite acţiuni pe care le-a văzut în pelicula preferată, viaţa lui se va da peste cap, se va considera neputincios, ratat. Ce este de făcut?? Simplu: haideţi să trăim mai mult de-adevăratelea şi să-i acordăm filmului ce-i al filmului, şi anume strict statutul de divertisment. 

Scrisoare către liceeni. [dă mai departe!]

"Noi am pierdut. Dar voi, voi mai aveti o sansa. Noi am fost fericiti ca am
descoperit Coca-cola si bananele si am crezut ca daca noi citim, si ei vor citi.
Si ca toti vom progresa si tara o sa aiba scapare. Noi ne-am inselat. Unii
dintre noi au plecat de aici. Castiga bani acolo si tanjesc dupa orasul asta
imputit. Voi insa, voi aveti o sansa. Voi, aveti sansa.

Nu va ganditi la furat. E calea cea mai simpla. Stiu ca ati aflat ca asa te
imbogatesti. Daca ai pamant sau daca faci afaceri cu statul. Stiti voi ceva
despre tva si cum ai putea sa-l furi, dar nu va e inca foarte clar. Nu asta e
drumul. Cu cat se va fura mai mult, cu atat se va construi mai putin, iar copiii
copiilor nostri vor mosteni un imperiu de cenusa. Sunteti tineri si totusi habar
n-aveti ce inseamna un Bucuresti in care se circula normal. Daca voi habar
n-aveti si daca Ei continua sa fure, ganditi-va la copiii nostri. Nu e nici o
sansa.

Cititi. Cititi mult. Cititi tot ce va pica in mana. Nu-i mai ascultati doar pe
profesori. Cititi orice, fara discernamant. Nimic nu e mai important ca lectura,
acum. Apoi, cautati-va intre voi. Vedeti care cititi aceleasi lucruri si
inhaitati-va. Numai in haita de oameni destepti o sa reusiti. Unul singur dintre
voi va fi mancat. Zece insa, s-ar putea sa reusiti. Ganditi-va de pe acum sa-i
inlocuiti. Timpul lor trebuie sa se termine. Trebuie sa-i dominati. Dar nu cu
gandul ca veti fura mai mult ca ei. Asta e calea simpla care va va sufoca
mostenitorii. Ce-o sa faceti cu milioanele intr-un oras mort? Ce-o sa cumparati,
cu banii gramezi? La ce-ti foloseste un Lamborghini cand n-ai o autostrada? De
ce sa ai o vila intr-un cartier sufocat de inundatii?

Nu va dusmaniti profesorii. Sunt oameni amarati, din ale caror drame puteti
invata. Isi dau priceperea pe un salariu d"e nimic si va invata carte. Nu va
bateti joc de ei. Au muncit, si nu e vina lor ca parintii vostri s-au descurcat
mai bine. N-aveti nici un drept sa-i dispretuiti. Nu le sunteti superiori. Banii
parintilor vostri nu va reprezinta. Va reprezinta doar ceea ce puteti scoate pe
gura. Aveti grija ce scoateti pe gura. Vremea pumnului si a bodiguarzilor a
trecut. O sa calatoriti, iar copiii francezi invata carte, englezii la fel. Va
confruntati cu o lume care acum e mai deschisa decat oricand. Hotii de la putere
nu sunt in stare sa va spuna cine este Delacroix sau Chagall. Nici Duchamp. Nu
va pot spune care e influenta lui Schopenhauer in Sarmanul Dionis si nici de ce
este Eminescu un romantic intarziat. Foarte putini o sa va spuna cine a pictat
Cina cea de taina si de ce Visconti a ales romanul lui Thomas Mann ca sa faca un
mare film. Ei vor sti doar sa va invete sa furati. Iar calea asta, mai devreme
sau mai tarziu, se va infunda si ne va asfixia copiii.

Nu va mai luati dupa ziare. Nu dau doi bani pe generatia voastra, nu va dati
seama? Pentru ei, cu cat sunteti mai prosti, cu atat le va fi mai usor sa va
vanda orice cacat. Iar cacatul pe care il veti cumpara va fi obtinut de la
prosti, platiti pe masura. Adica prost. Eleva porno este un exemplu. Nu cititi
ziarele. Cititi cateva, cele care va informeaza. Nu marsati la orice promotie.
Fiti mai selectivi.

Nu fumati iarba si nu va dati in cap cu alcool, cu orice pret. O sa le dati apa
la moara incultilor si hotilor de la putere. Le va fi mai simplu sa va
catalogheze drept o generatie de distrusi, iar banii destinati salvarii voastre,
ii vor fura. E timp si pentru iarba, e timp si pentru tequilla. Acum insa
trebuie sa invatati, pentru ca in curand nu va mai fi timp pentru asta, caci
veti intra in viata adanc de tot, si e mai rau ca in jungla. Animalele au reguli
nescrise. Oamenii au legi scrise.

Nu alergati dupa bani cu orice pret. Banii trebuie sa va fie doar mijloc, nu
scop. Scopul vostru trebuie sa fie cunoasterea. Cu cat veti sti mai multe, cu
atat veti fi mai inalti. Orice carte citita, orice lectie invatata, se vor aseza
sub voi si va vor ridica deasupra celorlalti. Veti domina cu mintea. Nu e nimic
mai frumos decat asta. Europa cumpara inteligenta. Romania nu cumpara nimic
pentru ca hotii nu construiesc, hotii fura. Nu uitati ca va fura pe voi si asta
trebuie sa va opreasca. O sa auziti toata viata de Napoleon si de Nicolae
Titulescu, dar sigur copiii vostri nu vor sti cine a fost Emil Boc. Istoria o
scriu cei care construiesc.

Sunteti tineri. Nu va ganditi ca sunteti slabi. Puterea voastra sta in
curatenie. Sunteti curati, n-au apucat sa va manjeasca, dar daca dintre voi nu
se vor ridica luptatorii, o sa va improaste cu noroiul strazilor pe care nu
le-au reparat. Fiecare picatura de noroi sunt banii care n-au ajuns pe strada
aia. Trebuie sa schimbati asta. Care e calea? Sa cititi. Literatura universala o
sa va invete sa deosebiti Binele de Rau. Balzac, Stendhal, Dumas, Dostoievski,
Dickens, Tolstoi, Goethe, toti deosebesc Binele de Rau. Din prezentul amaratei
asteia de tari nu puteti invata Binele. Binele puteti fi voi. Si cu cat veti fi
mai multi buni, cu atat veti sufoca raul. Nu e imposibil. Dati scrisoarea asta
mai departe. Deveniti buni, mai buni, cei mai buni si raspanditi-va precum
lacustele.

Nu-i invidiati pe oamenii cu bani. Nu va faceti modele din baietii de bani gata,
din baietii de oras. Dupa treizeci si noua de ani le va ramane doar o lista
lunga de femei. Or trofeele astea sunt trecatoare. Cand imbatranesti si trofeul
tau va fi o baba. Dupa asta vine singuratatea. Voi aveti sansa sa lasati ceva in
urma voastra. Banii nu sunt Calea. Priviti unde ne-a adus setea de bani.

Nu va resemnati, asta nu duce nicaieri. Capul plecat, sabia il taie. Protestati,
luptati, protestati. Cu scop, insa. Nu degeaba, ca altfel se transforma in
latrat. Invatati legile. Invatati-va drepturile. Atunci veti sti cand are cineva
voie sa va legitimeze. Veti sti cum sa luptati, daca veti sti legile. Apoi o sa
vedeti ca legile sunt proaste. Si veti intelege ca trebuie sa le schimbati. Pare
greu si cere timp. Dar, Doamne, voi aveti timp si pentru voi nimic nu e greu.
Voi nu intelegeti ca SUNTETI SCHIMBAREA? Daca voi lasati tara asta pe mana
hotilor, atunci, de-abia copii vostri vor mai avea o sansa! Caci sansa vine o
data la o generatie. Noi am pierdut. Cativa dintre noi, si nu suntem putini, va
putem ajuta. Noi suntem Fomila si Setila, dar voi sunteti Harap-Alb. Alegeti
dintre voi pe adevaratii lideri. Sa-i alegeti si sa nu-i invidiati. Lor le va fi
cel mai greu. Vor avea gloria, dar si cosmarul. Vor fi salvatorii vostri, dar se
vor pierde pe ei insisi. Liderii trebuie sa fie dintre voi. Si trebuie sa-i
cautati de pe acum. Uitati-va unii la altii in fiecare zi si cautati-va
capitanii. Altfel veti pieri o data cu noi. Si atunci portile libertatii ne vor
fi inchise si EI vor castiga. Cine sunt ei? Stiti foarte bine. Ii vedeti in
ziare, in fiecare zi.

Salvati-va! Salvati-ne! Este o singura cale! Lupta cunoasterii!! Si cand veti fi
castigat lupta cunoasterii, de-abia atunci veti cunoaste sa luptati cu
adevarat!!!

Nu va amagiti cu prezentul... Salvati-va in viitor. Noi am pierdut. Voi? Ce
faceti?"


(post luat de pe blogul lui Tudor Chirila)

De ce?!

Am auzit cu jumătate de oră în urmă că una dintre soluţiile pentru combaterea crizei (criză de care sunt sătulă până peste cap!!!!) este să...nu ne mai arătăm afecţiunea prin lucruri materiale. Cum adicăăă?? Să nu ne mai iubim...să nu ne mai facem cadouri..pentru că...deh...banii trebuie investiţi în altceva...ţara stă cam prost cu bugetul, aşa că mai bine să o lăsăm mai moale cu iubitul. Mai bine să muncim până la epuizare pentru bunăstarea ţării! E timpul să ne arătăm patriotismul....

Mda. Până la urmă subiectul ăsta m-a dus cu gândul la altceva. Cum să nu mai dăruim nimic material? Cum, în condiţiile în care,noi femeile, iubim bărbaţii?! Şi ideea următoare e...de ce îi iubim? De ce ne iubesc ei pe noi, fetele(femeile), ştim deja din finalul cărţii lui Cărtărescu (mă refer la  "De ce iubim femeile?" apărută prin 2004,2005).  Aşadar, voi prezenta motivele pentru care cred eu că femeile iubesc bărbaţii.

1. pentru că dau dovadă de multă răbdare, ne suportă toanele, fiţele şi copilăriile.
2. pentru că ne ocrotesc.
3. pentru că ne fac să râdem.
4. pentru că ne fac să plângem.
5. pentru că atunci când ne doare, ne pupă şi trece.
6. pentru că mint frumos.
7. pentru că devin copii atunci când îi pui în faţa unui joc pe calculator.
8. pentru că sunt cei mai dulci si încăpăţânaţi copii pe care i-ai întâlnit vreodată.
9. pentru că adormim cu gândul la ei.
10. pentru că ne iau în braţe când dorm lângă noi.
11. pentru că dimineaţa e mai dulce cu el lângă tine în pat.
12. pentru că se dau cocoşi.
13. pentru că ne completează.
14. pentru că sunt indecişi şi iraţionali.
15. pentru că sunt dezordonaţi,dezorganizaţi şi leneşi.
16. pentru că arată extraordinar în costum.
17. pentru că sunt pasionaţi de sport şi maşini.
18. pentru că ţin minte tot felul de scoruri şi puncte obţinute de echipa preferată, dar uită de aniversarea noastră. 
19. pentru că au un fel de a gândi care te scoate din minţi.
20. pentru că nu se pot preface ca ne-ascultă atunci când n-au chef s-o facă.
21. pentru că se cred geniali şi uneori reuşesc să fie.
22. pentru că au o obsesie legată de formele noastre, în special apare obsesia pentru sâni.
23. pentru că sunt bărbaţi, pentru că nu sunt femei, nici altceva.

P.S:  pe al meu îl iubesc pentru că există, pentru că îmi mănâncă timpul în fiecare zi şi pentru că reuşeşte să mă suporte!

Non-sens.

Nu ştiu ce simţiţi voi, dar eu simt că devin altcineva atunci când apar primele adieri de primăvară; ca şi cum aş pluti de fericire (sau poate cura cu vitamine şi calciu din ultimul timp a început să işi facă efectul şi primesc în schimb "un plin de energie"). Nu prea mă mai prinde bine rolul să stau toată ziua în pat şi să tot aştept să mi se întample ceva pentru că...s-a întâmplat ceva: au fugit gradele cu minus. Acum vreau să înlătur stresul de zi cu zi altcumva. Se schimbă vremea, se schimbă şi modalităţile de combatere ale stresului. Dacă toată iarna mă ascundeam sub pătură şi tânjeam după căldura oferită de "acasă", acum lucrurile stau exact invers: nu mai vreau să stau acasă! Eu vă propun să ieşiţi să vă plimbaţi, să vă bucuraţi de soare şi de zâmbetele şi chiotele copiilor, să cumpăraţi mărţişoare şi florile preferate, să mergeţi în vizită la Zoo şi să uitaţi de mall-uri şi baruri aglomerate şi pline de fum! Adormiţi citind o carte bună ( asta depinde de gusturile fiecăruia) şi treziţi-vă cu soare în ochi şi cu o cafea tare! Ah...şi...unde dragoste nu e...faceţi! :-)

Primăvara.

1 martie, adică....prima zi de primăvarăăăă!! happy happy, joy joy! Vreau plimbări prin parc, vreau zile mai lungi şi nopţi mai scurte, mai mult zâmbet şi mai multă iubire şi vreau să am doar soare prin vene! :x

P.S : Oficial blogul meu împlineşte un anişor.

[nothing] sweet about me.

                                    

fluturi si uragane.

nu sunt blog-addict. nu scriu pagini întregi zilnic. pentru că nu am timp. timpul liber mi-l pierd cu altceva. şi recunosc că unul dintre cele mai bune lucruri pe care le-am aprofundat în timpul cursurilor de la Fcrp este că pentru a fi un bun comunicator trebuie să stăpâneşti foarte bine comunicarea face to face. degeaba te descurci bine blog-uind, dacă nu poţi să scoţi două vorbe când te afli în faţa unei persoane reale. în carne şi oase. 

totuşi...postez. de ce? pentru că am avut parte de o zi întortocheată. şi m-am gândit că merită să scriu ceva despre asta. am început ziua îngrozitor. cu un examen picat. apoi a urmat o zi normală de muncă. liniştită chiar.apoi am ajuns acasă şi am început să mă uit aiurea pe tot soiul de site-uri. şi am dat peste un anunţ extraordinar. adică nici nu speram că o să se întâmple asta în viitorul apropiat. ce anume? The Killers în România. şi nu-i o glumă de prost-gust, e oficial. se găsesc deja bilete. unde? când? cum? aflaţi aici: http://www.bestfest.ro/editia2009/romana/blog/mesaj/10/index.html 

şi pentru ca ziua să se termine bine, tocmai am văzut pe tvr2 un concurs de patinaj. nu patinajul m-a binedispus...ci muzica. comentatoarea de la noi a spus ceva în genul: "muzica: muse. fluturi şi uragane". gen foarte tare! patinaj artistic pe o piesă ciudată, o împletitură de rock alternativ, indie rock, muzică clasică, electronică, heavy metal şi rock progresiv. şi mai ciudat a fost să aud piesa respectivă în timp ce scriam pe blog. mai ales că titlul blogului meu este chiar titlul piesei: Butterflies and Hurricanes...

jeux d'enfants.

C’était mieux que tout, mieux que la drogue, mieux que l’héro, mieux que la dope, coke, crack, fitj, joint, shit, shoot, snif, pét’, ganja, marie-jeanne, cannabis, beuh, péyotl, buvard, acide, LSD, extasy. Mieux que le sexe, mieux que la fellation, soixante-neuf, partouze, masturbation, tantrisme, kama-sutra, brouette thaïlandaise. Mieux que le Nutella au beurre de cacahuète et le milk-shake banane. Mieux que toutes les trilogies de George Lucas, l’intégrale des muppets-show, la fin de 2001. Mieux que le déhanché d’Emma Peel, Marilyn, la schtroumpfette, Lara Croft, Naomi Campbell et le grain de beauté de Cindy Crawford. Mieux que la face B d’Abbey Road, les CD d’Hendrix, qu’le p’tit pas de Neil Armstrong sur la lune. Le Space-Mountain, la ronde du Père-Noël, la fortune de Bill Gates, les transes du Dalaï-Lama, les NDE, la résurrection de Lazare, toutes les piquouzes de testostérone de Schwarzy, le collagène dans les lèvres de Pamela Anderson. Mieux que Woodstock et les rave-party les plus orgasmiques. Mieux que la défonce de Sade, Rimbaud, Morisson et Castaneda. Mieux que la liberté. Mieux que la vie...

[Better than drugs, better than smack! Better than a dope-coke-crack-fix-shit-shoot-sniff-ganja-marijuana-blotter-acid-ecstasy! Better than sex, head, 69, orgies, masturbation, tantrism, Kama Sutra or Thai doggy-style! Better than banana milkshakes! Better than George Lucas's trilogy, the muppets and 2001! Better than Emma Peel, Marilyn, Lara Croft and Cindy Crawford's beauty mark! Better than the B-side to Abbey Road, Jimmy Hendrix and the first man on the moon! Space Mountain, Santa Claus, Bill Gates' fortune, the Dalai Lama, Lazarus raised from the dead! Schwarzenegger's testosterone shots, Pam Anderson's lips! Woodstock, raves... Better than Sade, Rimbaud, Morrison and Castaneda! Better than freedom, better than life...]

La mulţi ani!

Pentru Cătălin. 

ger.

2009. Început de an sărbătorit călătorind. Întorsura Buzăului. Locul cu cele mai scăzute temperaturi. Ne-am luptat cu vânturile şi cu temperaturile care ajungeau la -18 grade C. Dar a fost o experienţă extraordinară şi dacă aş avea cum, mâine aş porni din nou la drum. Împreună cu el. şi cu ei toţi.
Happy new year!