Am ascultat doar Placebo în ultima săptămână....şi am trăit un amestec dubios de sentimente: tristeţe, nostalgie, fericire, furie, invidie, iubire....am crezut că e the end of the world, că nu pot merge mai departe singură. Dar uite că era pe bune că "un şut în fund e un pas înainte". M-am regăsit pe mine (find the true and inner me), mi-am pus ordine în gânduri. Mi-am dat seama că nu trebuie să trăieşti prin altcineva, că nu trebuie să depinzi de ce face altcineva. Mi-am dat seama că trebuie să fiu egoistă, să învăţ să spun NU, să nu mă mai afecteze mărrunţişurile.
Am înţeles că o relaţie dintre două persoane (şi nu mă refer neapărat la un cuplu!) trebuie să se bazeze pe încredere şi că trebuie să te preţuieşti mai mult pe tine decât pe celălalt. Şi cel mai important într-o relaţie e să nu asculţi de nimeni din exterior (it's between you and me!), să nu te laşi influenţat de ce fac ceilalţi, să nu conteze ce fac X şi Y sau ce relaţie au ei. Pentru că până la urmă, eu sunt unică. Tu la fel. Deci relaţia dintre noi e unică, nu trebuie să existe comparaţii. Şi până la urmă ce să compari? Dragostea? Nu cred că se poate. Am învăţat încă din liceu că nu există "te iubesc mult", există doar "te iubesc", iubeşti şi gata. Nu poţi iubi mai mult sau mai puţin, se poate să doreşti mai mult sau mai puţin, să fii mai obosit, mai stresat, mai sătul....
Am învăţat că timpul chiar mă ajută. Nu mă ajută să nu mai simt, dar mă ajută să uit, să mă calmez. Şi mă ajută să învăţ să am răbdare, să aştept... Eu cred că oricine îşi dă seama de greşelile fâcute doar atunci când doare. Atunci când pierzi tot. Şi până la urmă nimeni nu se naşte învăţat! Am dreptul să greşesc, aşa cum am dreptul să îmi îndrept greşelile! Consider că o experienţă dureroasă are efect imediat, " 'cause a heart that hurts...is a heart that works ;)". Niciodată nu trebuie să regreţi, chiar dacă ai greşit sau nu, trebuie doar să înţelegi ce ai greşit. Şi cel mai important e să vrei să nu mai faci aceleaşi greşeli, oricât ar fi de greu!
Mi-e dor. Dar zâmbesc. Pentru că sunt încă mică, pentru că am atât de multe de făcut! Chiar şi fără tine! Nu sunt fericită, dar sunt în relaţii bune cu mine.Aşa cum sunt şi cu tine. Nu te urăsc, din contră. Îţi mulţumesc că mi-ai dat o lecţie, că mi-ai deschis ochii şi am înţeles ceea ce tu ai tot încercat să îmi explici. Îţi mulţumesc că sunt din nou EU şi mi-ai redat încrederea în mine. Hai zâmbeşte şi tu!
Can you find me space inside your bleeding heart?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu