un moment suprarealist.

Când eşti nostalgic şi te simţi doborât de o avalanşă de sentimente care mai de care mai amestecate, îţi aminteşti de cele mai frumoase momente, de cele mai spectaculoase locuri....sau cel puţin aşa mi se întâmplă mie...M-a întrebat cineva mai devreme care a fost cel mai fericit moment de anul ăsta...ei bine, au fost mai multe....dar toate se leagă de Barcelona şi Figueres..m-au impresionat oraşele astea...aş putea spune că m-au schimbat, mi-au atras atentţia asupra anumitor lucruri cărora nu le dădeam prea mare importanţă....m-au făcut să devin parte a suprarealismului pur...sau a ceea ce însemna suprarealismul pentru mine...şi ca să răspund la întrebarea de care vorbeam mai devreme....o să ataşez o fotografie...uneori o imagine poate spune mai mult decît o mie de cuvinte ;)

Ştiu că domnului Cătălin nu îi place această fotografie, dar e singura cu noi doi lângă Teatre-Museu Dali :) şi reprezintă cel mai drag moment din 2010 de pînă acum, niciodată nu ştii ce va urma....